Archive for August, 2009

Lectie de socializare? :)

Astazi, cand treceam prin parcul Kiseleff am asistat la o secventa faina.

Un copil de vreo 6-7 ani se opreste brusc din cursa lui pe trotineta. O face langa un alt copil tot cam de varsta lui.

Style an Not
Creative Commons License photo credit: JPauloP

Il intreaba direct, fara nici un fel de ocolisuri si menajamente ‘Vrei sa fii prietenul meu?‘.

I se raspunde (dupa o mica pauza gen ‘aaaa‘): ‘Nu‘.

Neclintit, cu capul drept, il intreaba mai departe pe cel ce i-a refuzat prietenia ‘De ce?‘.

Dupa asta, celalalt copil fuge…

Oare am trecut pe langa un viitor maestru al vanzarilor? :) )

PS: Parcul Kiseleff este unul dintre cele mai bine intretinute parcuri din Bucuresti. Un motiv in plus pentru a merge acolo acum este si prezenta bicicletelor. Citeste aici despre asta :)

Ce nu putem?

Pe langa faptul ca este emotionant, ma face sa ma intreb: Ce Nu Putem?

Motto personal in viata mea (prima parte)

MottoAseara am fost la o noua sesiune (in ultimele trei zile am tinut sesiuni cat pentru tot anul :D )…si incepe sa imi placa din nou dupa o pauza de aproape un an. De data asta la Empower Live. Sesiunea s-a numit Motto personal. Va aparea si pe Empower un articol mai structurat, insa aici am vrut sa trec in revista povestea motto-urilor in viata mea…asa cum s-a petrecut ea…de la inceputuri pana in prezent.

Asa cum spuneam si pe Empower (o sa dau link catre articol cand va fi publicat), motto-ul personal, pentru mine e un indemn la actiune. E atat dovada recunoasterii (constientizarii) clare a locului meu in viata, dar si stabilirea stachetei pentru a merge mai departe. Daca un citat normal se aplica intr-un plan al vietii, un motto se aplica in orice plan al vietii. Diferenta majora intre un simplu citat si un motto personal este ca motto-ul personal ma ajuta ca zi de zi sa imi aduc aminte ce este important pentru mine si sa fac actiuni pentru a ajunge sau ramane acolo.

Bun, dar haideti sa vedem cum a inceput totul :)

Acum vreo 7-8 ani am inceput sa tot descopar citate faine. Unele doar imi placeau, altele ma inspirau, altele ma motivau, iar in altele regaseam chiar bucatele din valorile si credintele mele. Intr-un citat, de exemplu am gasit definitia leadership-ului (care pentru mine mai este valabila si azi Read the rest of this entry »

I se mai pare cuiva…

…ca o expunere simpla si la obiect care vine din experienta este vazuta oarecum ca una “inocenta si naiva“,

pe cand o expunere cu termeni elaborati si elevati, dar unde se simte de la o posta ca este vorba despre “vorbe din carti” ajunge sa impresioneze?

De ce e important sa incep cu mine?

Da, cred ca exista o singura persoana pentru care sunt responsabil sa devina mai buna pe zi ce trece. Aceea persoana nu este nici mama, nici tata, nici sora, nici vreun prieten sau prietena, amic sau amica…sau oricine altcineva. Acea persoana sunt chiar eu.

E important sa incep cu mine pentru ca din punctul meu de vedere trebuie sa ajungem sa facem ce face popa (nu doar ce zice popa…ceea ce insemna ca popa trebuie sa ajunga sa faca ceea ce zice). Asadar, inloc sa facilitez experiente de invatare pentru altii, zi de zi imi tin mie workshop-uri, training-uri, sesiuni de life coaching, imi dau carti si articole sa citesc, imi stabilesc provocari, ma pun sa raspund la intrebari si multe si mai cate.

Imi asum, cu alte cuvinte, responsabilitatea zi de zi fata de misiunea personala de a deveni un om mai bun si de a imi onora darurile cu care am fost binecuvantat.

Ce pot sa fac si pentru ceilalti? Fie ca este numit egoism sau altruism (fiecare are Read the rest of this entry »

Ce NU mai vreau?

Nota: Sugerez, pentru ca acest proces sa aiba efect, sa iti aloci minim o ora tu cu tine intr-un loc linistit.

Aceasta este sesiunea pe care am tinut-o in cadrul Scolii de Atitudini Lume Buna.

Vom porni de la aceasta intrebare ca sa putem avea un exercitiu de lucru practic cu noi insine. Am ales aceasta varianta pentru ca predomina in societate (ca tot ne-a vorbit Razvan asa de mult despre Societate). Da, mai multi oameni se plang de ceea CE NU VOR, decat cei care stiu clar CE VOR.

Imi cer scuze daca TU de regula stii ce vrei. S-ar putea sa te fii simtit mai confortabil in a doua varinta. Sper insa sa regasesti si in aceasta alternativa lucruri utile de invatat.

Pe parcursul exercitiului te voi ruga sa:

1.    Fii sincer(a) cu tine!
2.    Completezi cu intrebari adiacente acolo unde simti nevoia.
3.    Schimbi intrebarile acolo unde simti ca este cazul si te ajuta.
4.    Insisti atunci cand simti ca nu vine nici un raspuns. Cateodata trebuie sa fii perseverent(a) si sa ai rabdare.
5.    Iti punctezi acolo unde o intrebare a produs un „aha” (adica te-a ajutat sa iti dai seama de ceva nou…cel putin la nivel Read the rest of this entry »

Cum sa-mi pun intrebarile corecte?

Nota: Articolul complet este aici.

Si asa am ajuns sa ma gandesc ca ar fi bine sa ne intrebam:

- Cat de des ne punem si intrebarile cu rol de constientizare (fie el si pasiv)?

- In ce context ni le punem?

- Simtim ca ne ajuta cu ceva? Daca da, cu ce?

- Cand si de ce mergem mai departe cu intrebarile (pentru a identifica si comportamente orientate catre solutii)?

- Ce observam cand ne adresam si aceste intrebari?