Stop. Si de la capat?

photo credit: whattapics
Cand am plecat din Baile Herculane m-a dus cineva de la conferinta pana la sosea. In masina el mi-a adus aminte ca in weekend nu circula tirurile (mijlocul principal de stop). In fine, ma gandesc ca nu e bai. Ajuns insa la stop vad ca pe langa lipsa tirurilor, erau si foarte putine masini pe sosea. In acele 20-30 de minute m-am simtit ca ultimul om de pe lume. Am simtit ca indiferent de cat mult bine vreau sa fac, acum sunt singur si izolat…fara nici un ban si vreo modalitate prin care sa am vreo certitudine ca voi ajunge in Bucuresti. Deja ma gandeam ca va trebui sa cersesc in gara ca sa am din ce sa imi iau biletul de tren…daca nu oprea nimeni. Dupa vreo 20 de minute opreste cineva, insa cand a auzit ca vreau sa merg fara bani, a plecat mai departe. Acest moment m-a lovit si mai tare….
Trageam aer adanc in piept si incercam sa ma detasez de frica si de aceste ganduri….
A fost un moment foarte dureros si mi-am dat seama ca trebuie sa ma apuc sa fac si niste bani pentru ca eu pot sa fac oricat de mult bine pentru Romania, insa Romania nu va avea grija zi de zi de mine. In final, insa, nu a fost chiar asa pentru ca am ajuns in 9 ore in Bucuresti
Mi-am dat seama ca tot ce ne poate indeparta de ceea ce credem si ce vrem sa face este frica. Cand imi era frica pentru ca nu venea nimeni, ma gandeam sa renunt la tot. Apoi, dupa ce lucrurile s-au legat toata ziua, mi-am readus aminte ca SE POATE!
Da, pe langa ca am ajuns in 9 ore cu 4 soferi (aprox 450 de Km), un nene mi-a dat si bani de tramvai ca sa traversez Craiova pentru ca el se grabea si nu putea sa ma duca la locul de stop pentru Pitesti.
Asadar, tot ce trebuie sa facem ca sa ne indeplinim ceea ce ne propune, este sa ne detasam de frica. Cu frica in sange, realitatea pe care o percepem nu este deloc una buna. Insa, cu incredere in sange, percepem o realitate a oportunitatilor de a realiza tot ce ne propunem.
Tu ce alegi?
PS: Povestea de la dus (Bucuresti – Baile Herculane) poate fi citita aici: www.musat.com.ro/2009/09/18/jurnal-de-drum-bucuresti-baile-herculane-2
S-ar putea sa te mai intereseze:
- OAMENI BUNI in ROMANIA
- Jurnal de drum (Bucuresti – Baile Herculane)
- Portia de creativitate si de viata pe ziua de azi – part I







-ro_blue.png)



23 September, 2009 - 10:42
Mihail,
Tot citesc de ceva zile ce scrii si ma doare sufletul sa vad ca suferi, ca nu-ti gasesti raspunsuri la atatea intrebari…si de cate ori citesc imi vine in minte o secventa din filmul “the secret” cand explica cele 3 regului ale secretului: 1. Ask (Alege ce vrei pentru viata ta chiar daca nu stii cum s-ar putea indeplini) 2. Response (Universuk iti va raspunde la cerere doar trebuie sa fi atent la mesajele care apar, oameni, etc) 3.Believe and act (nu renunta doar pentru ca raspunsul nu vin instant, pentru ca nu ai incredere, Crede si Actioneaza) si vizual ce imi apare legat de cele 3 reguli e samanta care creste in pamant si exact cand vrea sa iasa la lumina noi renuntam iar universul zice “Your wish it’s my command”…..
Viata noastra o traim asa cum Alegem sa o traim. Si cand facem alegeri am ales ca viata noastra sa fie intr-un fel. Cand apare indoiala si neincrederea in alegererile pe care le-am facut ne transformam in victimele propriilor noastre alegeri, si tot ce am ales cu bucurie, Lucrurile care ne dadeau energie si Viata se transforma in greu, imposibil, si pentru ca trebuie si necesar facute pentru altii….Nimeni nu cere nimic de la noi…Noi alegem..
Nu trebuie sa ne chinuim, nu trebuie nimica, nu ne-am promis decat noua, suntem datori doar noua…E viata noastra, Noi Alegem cum o traim, si e important cand facem alegerile in viata noastra sa le facem nu din pozitia de reactie (la frica, la parinti, la societate, etc) ci sa ne uitam in sufletul nostru si sa ne intrebam Ce imi doresc pentru viata? Cum vreau sa arate? Cu ce sentiment vreau sa imi incep ziua?
SI cu raspunsurile la intrebari sa Facem Alegerile pentru Viata noastra si responsabil, bring it all…..si sa ramanem aliniati cu alegerile noastre ca de aici incolo universul se ocupa…
SI daca e bine si daca e greu, si daca e prea mult de suportat sunt consecintele alegerilor noastre si e modul in care ne uitam la viata noastra, plangeri constante…si Noi putem sa oprim chinuiala care nu ne aduce nici o contributie si sa Alegem cum vrem sa arate ziua noastra..viata noastra, relatiile noastre, munca noastra…SI dupa ce ai Ales si ti-ai asumat responsabilitatea vor veni si caile de Actiune care sa iti aduca ceea ce vrei pentru tine si viata ta
Daca afara ploua, poti sa te intristezi si sa devii brusc morocanos si sa ai o zi gri, sau poti sa te bucuri de mirosul de dupa ploaie, de picurii uriasi care cad, de faptul ca poti sa iti incaltii pantofii noi, de noi tine cum ne raportam la Noi si la viata noastra….
Make your choice, si nu pentru ca…bla bla ci doar Alege cum vrei sa iti traiesti viata
Cu mult drag, energie si incredere in tine
24 September, 2009 - 8:58
Lia, o sa rezum raspunsul meu in:
MULTUMESC!!! >:D<
si
"Sunt foarte bine, doar ca sunt mai deschis si sincer fata de mine si lumea larga…pentru a mai face un salt inainte!"
24 September, 2009 - 8:58
PS: Nivelul din “The Secret” e unul destul de superficial. L-am depasit acum ceva vreme
24 September, 2009 - 9:26
Hey
,
Nu am mai scris nimic aici de muuuullltt. Ma bucur mult sa stiu ca unii actioneaza, nu doar spun. Imi spunea tata ca toata viata mea e doar filozofie…Ei bine, nu e! Pentru ca actionez!
. La intoarcere a fost mai dificil.Eram singura pe autostrada pe la 8 seara….nu stiam maghiara, aveam exact 10 bani in buzunar
) si totusi…aveam un apus incredibil. Mi-au trebuit 7 masini la intoarcere si 8 ore pana in Cluj.
succes mult in drumul tau si nu uita nici o secunda ca totul este un joc si TU ESTI PUTEREA!
Experienta mea de stop a fost anul trecut pe vremea asta cand nu am vrut sa cheltui bani pe un weekend la Budapesta. Guess what ? Am gasit masina in cate 3 minute. Una din cluj la Arad si una din Arad, direct in fata blocului in Budapesta
Cat despre frica si alte emotii constientizate…Coelho spunea in Jurnalul unui mag ca atunci cand calatoresti, renasti. totul este diferit…iar atentia ta este mult sporita!
O mare imbratisare si sa fii sigur ca mai ai pe cineva care are incredere in succesul drumului pe care l-ai ales!
25 September, 2009 - 7:17
Bine spunea Coelho cu renascutul
Faina experienta ta cu stopul. Mersi ca ai impartasit aici despre ea!
Multumesc mult de sustinere si ganduri de bine si tie >:D<