Posts tagged liceu
Se Poate – Cum treci de un examen?
Jan 26th
Multumesc Iulia pentru ca ai acceptat invitatia de a scrie acest guest post 
Da, randurile care urmeaza sunt scrise de Iulia si vor mai urma si alte povesti ce sustin mesajul “Se poate”.
Povestea e banală. E vorba de admiterea la facultate. Oricine a trecut printr-un examen de admitere, cândva, undeva. Ce ţin minte eu din toată această experienţă e povestea din spate, câştigarea încrederii în mine şi în ce pot să fac singură. A fost un proces de maturizare şi de construire a unor principii pe care şi astăzi mă bazez.
La terminarea liceului am luat decizia de a da la facultatea de Calculatoare. Consecinţă a faptului că îmi plăcea matematica J În 2003 facultatea această era considerată cea mai bună de la Politehnica Timişoara, se intra pe bază de examen, cu aproximativ 3 candidaţi pe un loc. Circulau zvonuri. De exemplu, că doar cei pregătiţi direct cu profesori de acolo ar intră. Mi se părea un moft. Oricum, unul din lucrurile pe care mi-a fost mereu greu să le fac a fost să le cer bani alor mei. Chiar pentru un scop cum ar fi meditaţii cu profesori universitari.
Pe de altă parte, se lucra cu ceva foarte bine definit. O carte de probleme de aproximativ 300 de pagini. Dacă o parcurgeai în totalitate, riscul de a nu intra la facultate era foarte mic. Aşa că m-am pus să rezolv probleme, pe rând, una câte una. Rezolvatul problemelor de matematică devenise un fel de activitate constantă şi zilnică. Îmi plăcea ….
A fost greu pentru că nu ştiam să Read the rest of this entry »
Se Poate – Leadership Autentic in Tara lui Andrei
Jan 7th
Educatia, alaturi de media, este din punctul meu de vedere cheia pentru orice societate de succes. Acum, daca vorbim si despre educatie non-formala, cu atat mai bine. Acesta este si motivul pentru care, din lista frumoasa de proiecte inscrise in cadrul acestei initative laudabile (Tara lui Andrei), am decis sa sustin Leadership Autentic.
Aici pot fi gasite mai multe detalii despre proiect Proiectul Leadership Autentic – schimbarea viitorului prin educatia tinerilor, asa cum a fost el inscris in Tara lui Andrei. Sper sa recupereze pentru ca din cate am vazut sunt alte proiecte care deja au strans mai multe voturi. Da, fiecare proiect de acolo conteaza si aduce o diferenta, dar pentru mine acest proiect este unul nu care pescuieste pentru tine, ci te invata cum sa pescuiesti. Este un proiect cu impact pe termen lung.
Poti VOTA (am votat, si e usor si rapid) proiectul “Leadership Autentic – schimbarea viitorului prin educatia tinerilor” la urmatorul link: TaraluiAndrei.ro.
“Programul Leadership Autentic, organizat de LEADERS Romania, este o experienta de leadership adresata tinerilor elevi de liceu. Leadership Autentic presupune un training de 2 zile in care elevii au sansa sa intre in contact cu lideri autentici din Romania, invata notiuni de baza pe teme de leadership, secretele unei comunicari eficiente cat si importanta educatiei continue si a unui sistem de valori ce determina un drum al performantei.
Programul este conceput astfel incat sa poata impacta un numar cat mai mare de elevi si astfel nu presupune niciun cost de participare din partea acestora, toate costurile fiind acoperite de catre Fundatia LEADERS prin intermediul fondurilor obtinute din sponsorizari.”
Articol – Capcana dorului
Dec 4th
De multe ori ajungem sa cadem in capcana “Ce dor imi este de…”. Spun “ajungem” pentru ca mi se intampla si mie 
Ce am constatat vis-à-vis de acest “dor” este ca are doua parti pe care, personal, le percep cam asa: una e buna (faptul ca daca imi este dor de acel ceva insemna ca mi-a placut) si una mai putin buna (faptul ca ma atasez de ceva din trecut ce nu ma ajuta nici pentru ca nu este AICI si ACUM, si nici pentru ca a “tanji” dupa o senzatia/traire asa cum a fost ea, ma distrage de la a trai ce mi se ofera acum, asa cum mi se ofera acum).
Situatiile sunt nenumarate in care acest “Ce dor imi este de…” apare si la fel si consecintele (yoy..ce dur duna 
). Le percep cam asa:
Situatie: Sunt la munca si spun “Ce dor imi este de a avea o zi libera in mijlocul saptamanii.” sau “Ce dor imi este sa ma plimb pe strazi in mijlocul zilei asa cum o faceam in liceu sau studentie.”.
(Photo by Pajareo en Colores.)
Consecinte:
- Ori fac aceste lucruri, ori daca nu le fac clar nu ajung decat sa ma frustrez.
- Stau si ma tot gandesc la ele si cu cat ma gandesc mai mult la ele, cu atat pierd mai multe momente din prezent pe care as putea sa le traiesc. Dar, clar, nu le traiesc pentru ca ma pierd in aceste ganduri si apoi ajung sa spun ca nu am timp. Ironic, nu?
Situatie: Sunt intr-o noua relatie si spun “Ce dor imi este de surprizele din relatia trecuta.” sau
10 ani de la terminarea liceului
Jun 28th
Ieri a fost o zi superba. O surpriza poate pentru noi toti..fosta clasa XII C. Stiam cu totii ca pe 27 Iunie urma sa aiba loc aceasta reuniune, insa probabil ca putini se asteptau sa iasa asa de bine.
Cu o saptamana inainte de eveniment, Dan ne-a dat email la baieti ca sa ne intalnim de dimineata (reuniunea urma sa aiba loc la ora 18:00) si sa jucam un baschet in curtea liceului…asa ca sa ne amintim de anii frumosi petrecuti in curtea liceului…fie ca era vorba de pauze, fie ca erau ore de sport…sau, in marea majoritate a cazurilor, mai lipseam de la ore Si asa am ajuns sa jucam 2 ore foarte faine de baschet. Desi joc in fiecare saptamana mi-a placut foarte foarte mult pentru ca nu se juca pentru victorie ci pentru a ne simti bine si in acelasi timp a fost un baschet de calitate
Si iata ca vine si seara. Am fost 37 (parca) din 43 de colegi. Cred ca este un record al liceului si asta in foarte mare masura Roxanei. Roxana, inca odata, ai facut o treaba minunata cu aceasta reuniune!!
Multumesc pentru insigna cu 12 C, pentru strigarea catalogului (multumim si dvs Domnu’ Diriginte Dan Grigoriu) chiar la noi in clasa (cu micile modificari – videoproiector si boxe in tavan), pentru colajul de poze de la absolvire (care pe fundal a avut melodia de mai jos), pentru “agenda” serii in care fiecare a avut un mic moment cand a putut sa povesteasca despre viata din ultimii 10 ani, pentru karaoke..pentru TOT!
M-am bucurat enorm ieri sa stau de vorba cu oameni pe care nu i-am mai vazut de 10 ani, sa redescopar pe unii dintre ei si cu altii sa am discutii asa cum nu am mai avut vreodata.
Doresc oricui sa aiba parte de astfel de reuniuni si sa aiba cate o “Roxana” la ei in clasa care sa faca asta posibil
Baschet – mai mult decat un sport
May 23rd
Baschet = O lectie de viata!
Am inceput sa practic acest sport din scoala generala..cred ca de prin clasa a VII-a, deci sa tot fie vreo 15-16 ani
Uitandu-ma inapoi, pot sa vad diverse etape pe care le-am parcurs:
- in generala: sa invat sa arunc si sa fiu cat mai bun. sa fiu printre primii ca sa dau si eu bine …sa se mai uite si o fata dupa mine eventual… Read the rest of this entry »
-ro_blue.png "Lume Buna - Partea frumosa a lumii din jurul tau")
