Tehnologie | Mihail Musat

Posts Tagged tehnologie

Articol – Parintii. Tehnologia. Copiii.

Nov 4

Posted by Mihail Musat in Life. Coaching. | 3 Comments

Acest articol a pornit de la intrebarea: Cum as putea sa imi motivez parintii in legtura cu creatiile secolului XXI? – [tehnologie & net]

Pentru a fi motivati sa facem orice, trebuie sa existe o nevoie, o emotie pe care dorim sa o traim, dupa care sa “tanjim”.

photo credit: ninniane

Asa cum noi, copii, nu avem aceleasi nevoi ca si parintii nostri, nici ei nu pot avea aceleasi nevoi ca si noi. Pentru ca un parinte (ca orice alt om) sa ajunga sa foloseasca computerul si tehnologi si internetul, este necesar ca acea persoana sa-si identifice o nevoie pe care nu o Read the rest of this entry »

Ti-a placut? Da-l mai departe...

Tags: application, computer, copii, Internet, motivatie, nevoi, parinti, tehnologie

Leapsa: “Eu cine sunt?”

Jun 11

Posted by Mihail Musat in Din viata mea., Life. Coaching. | 6 Comments

Asa cum am promis, raspund si eu la leapsa )

Daca ar fi sa fac un muzeu al propriilor mele accesorii sociale*, ce exponate as vedea pe raftul meu?

{*Accesorii sociale = Lucruri, relatii, oamenii, atitudini care nu ma definesc si de care m-am inconjurat pentru ca „asa trebuie”. Sau, intr-un cuvant, „etc-uri”.}

Primul pe lista este Internetul pentru ca, de dimineata, cum ma scol, iau frumos mobilul si apas butonul de internet. Trebuie neaparat sa vad, cum am deschis ochii, ce mesaje au mai aparut in Inbox. Ca parca s-ar prabusi lumea daca nu fac asta ca prim lucru dis de dimineata

Apoi, cum sa ma duc pana in coltul strazii sa iau o paine fara sa imi iau mobilul cu mine? Sau cum sa ma duc la baie sau bucatarie fara el? Daca suna cineva sau primesc un SMS care la care trebuie raspuns in maxim 30 de secunde?

Da, cred ca pentru mine, in perioada asta cel mai mare accesoriu social este tehnologia.

O categorie de care incep sa ma despart cu mare mare bucurie sunt lucrurile…cum ar fi tablouri (o sa scriu un post special despre 3 tablouri foarte dragi mie si un poster ce le-am facut cadou si sunt foarte fericit sa stiu ca acolo unde sunt, ele sunt apreciate) sau alte obiecte dragi mie. Nu stiam pana acum cateva luni ce insemna sa fac cadou in lucru ce mie imi este foarte drag….este minunat!

De ce le mai tin inca in viata mea?

Pentru ca inca nu stiu cum sa scap de ele. Insa, asa cum am facut cu multe altele (cumparaturi inutile la care am renuntat), cum fac acum cu obiectele dragi mie mai sus mentionate…sunt sigur ca incet incet voi renunta si la tehnologie (nu total, asta e clar) si apoi si la alte si alte lucruri ce le voi mai descoperi ca sunt doar accesorii in viata mea si nu ma reprezinta de nici un fel.

Care ar fi acele experiente, oameni, relatii, obiecte pe care le-as lua intr-o carte despre mine?

Chiar zilele acestea ma gandeam la o poveste ce am auzit-o de la Sandra Pralong. Povestea despre mama ei care a fost nevoita sa o ia de vreo 3 ori de la zero in viata ei. Cu o valiza sau poate nici macar (aici nici eu nu am retinut toate detaliile). Si, pornind de aici, m-am gandit cum ar fi ca intr-o zi sa plec timp de 1 luna prin tara fara sa am nimic decat hainele de pe mine cu mine. Plec ca un simplu om si prin bunavointa celor din jur sa gasesc de lucru astfel incat sa imi castig o paine pe zi si tot asa.

Deci, in acest moment al vietii in aceasta carte m-as lua doar pe mine si hainele de pe mine.

O dau mai departe catre Simona, Andreea si Marius

PS: Ei au raspuns la aceasta leapsa: